Caută
MeniuÎnchide

Succesiune în România

Înțelegi pașii moștenirii, pregătești actele și completezi cererile de care ai nevoie.

Găsește situația ta

A murit cineva. Ce am de rezolvat?Am găsit sau vreau să fac un testamentLocuiesc în străinătateAm deja certificatul de moștenitorÎmi lipsesc unele documenteUn moștenitor nu vine sau există un conflict

Întrebări frecvente

Ce acte pregătesc?

Pentru prima discuție despre succesiune, pregătește certificatul de deces, actele de identitate și de stare civilă ale persoanelor chemate la moștenire, documentele bunurilor și testamentul, dacă există. Notarul stabilește lista concretă și verificările necesare pentru dosarul tău.

Nu amâna discuția despre acceptarea moștenirii până când ai strâns toate actele bunurilor.

Surse pentru acest răspuns

Ce documente pregătești

Documente utile la prima discuție cu notarul
DocumentLa ce folosește
Certificatul de decesIdentifică persoana decedată, data decesului și ultimul domiciliu.
Actele de identitate ale persoanelor chemate la moștenireIdentifică persoanele care se prezintă în dosar.
Certificate de naștere, căsătorie și alte acte de stare civilă relevanteDovedesc legăturile de familie și schimbările de nume.
Acte de proprietateAjută la stabilirea bunurilor și a cotelor care aparțineau persoanei decedate.
Testamentul, dacă îl aiPermite verificarea dispozițiilor de ultimă voință.
Înscrisuri despre credite, creanțe și alte obligații cunoscuteAjută la stabilirea bunurilor, drepturilor și datoriilor din moștenire.

Documente utile la prima discuție cu notarul

Certificatul de deces
La ce foloseșteIdentifică persoana decedată, data decesului și ultimul domiciliu.
Actele de identitate ale persoanelor chemate la moștenire
La ce foloseșteIdentifică persoanele care se prezintă în dosar.
Certificate de naștere, căsătorie și alte acte de stare civilă relevante
La ce foloseșteDovedesc legăturile de familie și schimbările de nume.
Acte de proprietate
La ce foloseșteAjută la stabilirea bunurilor și a cotelor care aparțineau persoanei decedate.
Testamentul, dacă îl ai
La ce foloseștePermite verificarea dispozițiilor de ultimă voință.
Înscrisuri despre credite, creanțe și alte obligații cunoscute
La ce foloseșteAjută la stabilirea bunurilor, drepturilor și datoriilor din moștenire.

Legea nr. 36/1995, art. 104, 107–108 și 113.Portalul Legislativ

Dacă lipsesc documente

Fă o listă cu actele pe care le ai și cu cele lipsă. Pentru fiecare, notează instituția sau biroul care l-a emis și orice număr ori dată cunoscută. La notar, cere să fie clarificat ce duplicat, copie din arhivă sau alt mijloc de probă este potrivit.

Lipsa unui document nu stabilește, singură, că ai pierdut dreptul la moștenire. În același timp, colectarea actelor nu prelungește automat termenul de opțiune succesorală. Verifică separat acest termen.

Legea nr. 36/1995, art. 108; Codul civil, art. 1103.Portalul LegislativPortalul Legislativ

Ghid complet: Acte necesare pentru succesiune
Cât costă succesiunea?

Costul succesiunii nu este o sumă unică pentru toate familiile. Onorariul minimal pentru certificatul de moștenitor se raportează la valoarea masei succesorale și la grila oficială. Impozitul, arhivarea și eventualele operațiuni suplimentare se clarifică separat în estimarea biroului.

Cere o estimare defalcată, cu valoarea folosită la calcul și serviciile incluse. Grila minimală nu este o ofertă finală.

Surse pentru acest răspuns

Grila oficială de onorarii minimale

Pragurile și formulele sunt redate după textul anexei, inclusiv formularea „peste 65.001 lei”. Tabelul nu reprezintă un calculator sau o corectare a eventualelor discontinuități din grilă. Pentru o valoare aflată la limită, cere biroului calculul concret.

Anexa nr. 3 la normele aprobate prin Ordinul nr. 177/C/2024
Valoarea masei succesoraleOnorariul minimal din anexă
Până la 20.000 lei2,7%, dar minimum 240 lei/dosar
De la 20.001 la 35.000 lei540 lei + 1,9% din ceea ce depășește 20.001 lei
De la 35.001 la 65.000 lei725 lei + 1,6% din ceea ce depășește 35.001 lei
Peste 65.001 lei1.205 lei + 0,85% din ceea ce depășește 65.001 lei

Anexa nr. 3 la normele aprobate prin Ordinul nr. 177/C/2024

Până la 20.000 lei
Onorariul minimal din anexă2,7%, dar minimum 240 lei/dosar
De la 20.001 la 35.000 lei
Onorariul minimal din anexă540 lei + 1,9% din ceea ce depășește 20.001 lei
De la 35.001 la 65.000 lei
Onorariul minimal din anexă725 lei + 1,6% din ceea ce depășește 35.001 lei
Peste 65.001 lei
Onorariul minimal din anexă1.205 lei + 0,85% din ceea ce depășește 65.001 lei

Anexa nr. 3.Ministerul Justiției / Portalul Legislativ

Ce trebuie separat în costul unui dosar

Repere publice și informații care se confirmă pentru dosarul tău
ComponentăCe putem explicaCe ceri biroului
Onorariul notarialExistă norme de onorarii minimale. Grila nu reprezintă oferta finală a fiecărui birou.Valoarea folosită, onorariul propus și operațiunile incluse.
TVATrebuie clarificată separat atunci când se aplică.Dacă suma comunicată include TVA.
Impozitul succesoralAre condiții și o bază fiscală proprie; nu se confundă cu onorariul.Dacă este datorat în dosar și calculul separat.
Arhivare și tarife instituționalePot exista componente suplimentare prevăzute de norme sau aferente formalităților bunului.Ce sume sunt incluse și ce se achită distinct.
Procuri, traduceri, inventar ori partajNecesitatea și operațiunile diferă între dosare.Care sunt necesare acum, cine le face și care este costul comunicat pentru fiecare.

Repere publice și informații care se confirmă pentru dosarul tău

Onorariul notarial
Ce putem explicaExistă norme de onorarii minimale. Grila nu reprezintă oferta finală a fiecărui birou.
Ce ceri birouluiValoarea folosită, onorariul propus și operațiunile incluse.
TVA
Ce putem explicaTrebuie clarificată separat atunci când se aplică.
Ce ceri birouluiDacă suma comunicată include TVA.
Impozitul succesoral
Ce putem explicaAre condiții și o bază fiscală proprie; nu se confundă cu onorariul.
Ce ceri birouluiDacă este datorat în dosar și calculul separat.
Arhivare și tarife instituționale
Ce putem explicaPot exista componente suplimentare prevăzute de norme sau aferente formalităților bunului.
Ce ceri birouluiCe sume sunt incluse și ce se achită distinct.
Procuri, traduceri, inventar ori partaj
Ce putem explicaNecesitatea și operațiunile diferă între dosare.
Ce ceri birouluiCare sunt necesare acum, cine le face și care este costul comunicat pentru fiecare.

Normele de onorarii, art. 3, 7, 9, 23–25 și anexa nr. 3; Codul fiscal, art. 111 alin. (3).Ministerul Justiției / Portalul LegislativPortalul Legislativ

Când se adaugă impozitul de 1%

Dacă succesiunea cuprinzând imobile nu este dezbătută și finalizată în doi ani de la deces, regula fiscală prevede un impozit de 1%. Normele stabilesc că baza fiscală este activul net imobiliar din masa succesorală, nu automat toate bunurile moștenite.

Depunerea cererii înainte de doi ani nu este suficientă pentru scutire; contează finalizarea procedurii în termen.

Din punct de vedere fiscal, masa relevantă cuprinde activul net imobiliar declarat. Dacă există atât bunuri mobile, cât și imobile, normele prevăd repartizarea proporțională a pasivului pentru stabilirea activului net imobiliar.

Un cont bancar sau o mașină nu intră automat în baza acestui impozit de 1% numai pentru că fac parte din moștenire. Pot fi relevante pentru calculul onorariului, care este o chestiune diferită.

Codul fiscal, art. 111 alin. (3); normele, pct. 33 alin. (3).Portalul LegislativPortalul Legislativ

Ghid complet: Cât costă succesiunea: onorariu și cheltuieli
Cine are dreptul să moștenească?

Moștenirea legală revine soțului supraviețuitor și rudelor chemate de lege. Conviețuirea fără căsătorie nu creează singură calitatea de moștenitor legal, iar copiii cu filiația stabilită și copiii adoptați trebuie incluși potrivit actelor lor de stare civilă. Cotele se aplică numai după ce arborele familiei și bunurile persoanei decedate sunt lămurite.

Desenează arborele familiei la data decesului și notează căsătoriile, filiația, adopțiile, predecesele și renunțările înainte să aplici o fracție.

Surse pentru acest răspuns

Cât moștenește soțul supraviețuitor

Tabelul prezintă moștenirea legală. Un testament, donațiile, rezerva succesorală și limita specială aplicabilă anumitor liberalități către soțul dintr-o familie mixtă pot schimba analiza.

Cota legală a soțului, în funcție de rudele cu care moștenește
În concurs cuCota soțului
Descendenți1/4
Părinți și frați/surori ori descendenții acestora, împreună1/3
Numai părinți sau numai frați/surori ori descendenții acestora1/2
Ascendenți ordinari sau colaterali ordinari3/4
Nicio altă persoană chemată legal, în condițiile legiiÎntreaga moștenire

Cota legală a soțului, în funcție de rudele cu care moștenește

Descendenți
Cota soțului1/4
Părinți și frați/surori ori descendenții acestora, împreună
Cota soțului1/3
Numai părinți sau numai frați/surori ori descendenții acestora
Cota soțului1/2
Ascendenți ordinari sau colaterali ordinari
Cota soțului3/4
Nicio altă persoană chemată legal, în condițiile legii
Cota soțuluiÎntreaga moștenire

Codul civil, art. 970–972.Portalul LegislativPortalul european e-Justiție

Vezi cum se împart cotele: soț și doi copii

Cota din moștenire și cota din întregul bun pot fi diferite. Compară aceleași persoane în două situații ale bunului.

Compară două situații pentru aceeași familie: soț supraviețuitor și doi copii.

Situația bunului din exemplu
Bun comun, cote egale

Bun comun, cote egale

  1. 1 Ce parte din bun se moștenește?

    În acest exemplu, la lichidarea comunității s-a stabilit că fiecare soț avea 1/2 din bun. Doar jumătatea persoanei decedate intră în moștenire.

  2. 2 Cum se împarte moștenirea?

    Soțul primește 1/4 din moștenire. Cei doi copii împart cele 3/4 rămase: câte 3/8 fiecare. Aceste fracții se aplică părții care intră în moștenire.

  3. 3 Cât revine fiecăruia din bunul întreg?

    Soțul păstrează 1/2 și moștenește 1/4 din cealaltă jumătate: 1/2 + 1/8 = 5/8 din bun. Fiecare copil primește 3/8 × 1/2 = 3/16 din bun.

Bun propriu al defunctului

  1. 1 Ce parte din bun se moștenește?

    În acest exemplu, bunul aparținea integral persoanei decedate. Nu există o parte proprie a soțului de separat din acest bun înaintea moștenirii.

  2. 2 Cum se împarte moștenirea?

    Soțul primește 1/4 din moștenire. Cei doi copii împart cele 3/4 rămase: câte 3/8 fiecare. Aceste fracții se aplică părții care intră în moștenire.

  3. 3 Cât revine fiecăruia din bunul întreg?

    Întregul bun intră în moștenire, așa că fracțiile din moștenire coincid aici cu fracțiile din bun: 1/4 pentru soț și câte 3/8 pentru fiecare copil.

Ipoteze: moștenire supusă Codului civil actual, soț și exact doi copii care moștenesc în nume propriu, toți acceptă; fără testament, donații care schimbă împărțirea, datorii ori litigiu. Cota proprie a soțului este o ipoteză stabilită în primul exemplu, nu o constatare despre bunurile tale.

Codul civil, art. 355, 357, 972 și 975; Legea nr. 36/1995, art. 108 alin. (2).Portalul LegislativPortalul Legislativ

Ghid complet: Cine moștenește: soțul, copiii și celelalte rude
Ce termene trebuie să verific?

Un an pentru acceptare sau renunțare

În regimul actual al Codului civil, dreptul de opțiune succesorală se exercită, ca regulă, într-un an de la deschiderea moștenirii. Moștenirea se deschide la deces. Acest termen privește acceptarea sau renunțarea, nu obligația de a obține certificatul de moștenitor în același interval.

Doi ani pentru regula fiscală

Dacă succesiunea cuprinzând imobile nu este dezbătută și finalizată în doi ani de la deces, regula fiscală prevede un impozit de 1%. Normele stabilesc că baza fiscală este activul net imobiliar din masa succesorală, nu automat toate bunurile moștenite.

Dacă a trecut deja un an

Depășirea unui an nu înseamnă că trebuie abandonat dosarul. Mai întâi se verifică legea aplicabilă, punctul de plecare al termenului și dacă în termen a existat acceptare expresă sau tacită.

Fă o cronologie cu acte datate: declarații, plăți ori încasări în numele moștenirii, contracte, cereri, posesia și administrarea bunurilor. Separă actele de conservare, supraveghere ori administrare provizorie, care nu valorează singure acceptare, de actele pe care succesibilul nu le putea face decât ca moștenitor.

Codul civil, art. 1103; Codul fiscal, art. 111 alin. (3); normele fiscale, pct. 33.Portalul LegislativPortalul LegislativPortalul Legislativ

Reguli și excepții pentru termene

Cererea de care ai nevoie

Completezi pe site pentru PDF sau descarci modelul Word.

Toate cererile și formularele

Cerere către notar

Pregătește solicitarea pentru deschiderea procedurii.

Deschide formularul

Sesizarea de la primărie

Cere documentul cunoscut și ca „Anexa 24”.

Deschide formularul

Pensia rămasă neîncasată

Pregătește cererea pentru casa de pensii.

Deschide formularul

Ghiduri după subiect

Toate ghidurile

Acte și notar

Actele de pregătit, alegerea notarului și documentele care încheie procedura de succesiune.

Moștenitori și drepturi

Cine moștenește, cum se raportează soțul la celelalte rude și ce înseamnă opțiunea succesorală.

Termene și succesiuni vechi

Termenul de un an pentru opțiune succesorală, regula fiscală de doi ani și moștenirile anterioare lui octombrie 2011.

Costuri și impozit

Ce plătești pentru succesiune: onorariul notarului, cheltuielile distincte și impozitul după doi ani.

Bunuri, datorii și partaj

Case, terenuri, conturi, datorii și împărțirea moștenirii între mai mulți moștenitori.

Testamente

Formele testamentului, protecția moștenitorilor rezervatari și limitele dezmoștenirii.

Din străinătate

Reprezentare la succesiune, acte consulare și reguli pentru moștenirile cu elemente internaționale.

Formalități după deces

Primii pași după deces, ajutorul de deces, pensia neîncasată, pensia de urmaș și formalitățile după certificat.

Poți verifica sursa fiecărei explicații.

Ghiduri de informare generală, documentate din legislație și pagini instituționale. Vezi cum sunt documentate.

Portalul Legislativ Uniunea Notarilor Publici Toate sursele oficiale