Succesiunea când un moștenitor este minor

Copilul nu este o anexă la cota părintelui. El poate fi chemat direct la moștenire ca descendent sau poate veni prin reprezentare în locul părintelui decedat ori nedemn, dacă sunt îndeplinite condițiile legii.

Filiația stabilită potrivit legii produce aceleași drepturi succesorale, indiferent dacă părinții au fost căsătoriți. Adopția creează rudenia și efectele succesorale prevăzute de lege; actele de stare civilă și hotărârea ori certificatul de adopție trebuie să arate legătura relevantă.

Codul civil, art. 448, 451, 470, 963–969 și 975.Portalul Legislativ

Pentru minorul care nu a împlinit 14 ani, actele se încheie în numele lui de reprezentantul legal, în condițiile legii. După 14 ani, minorul are capacitate de exercițiu restrânsă și participă personal; acceptarea moștenirii este unul dintre actele pe care art. 41 alin. (3) îi permite să le facă singur.

Vârsta nu este singurul reper. Minorul căsătorit dobândește capacitate deplină de exercițiu, iar instanța de tutelă poate recunoaște anticipat capacitate deplină minorului care a împlinit 16 ani, pentru motive temeinice. Dacă există una dintre aceste situații, depune actul de căsătorie ori hotărârea instanței.

Prezintă certificatul de naștere al copilului, actul reprezentantului și, dacă situația o cere, hotărârea privind tutela, autoritatea părintească, curatorul ori autorizarea instanței. În cerere și declarații trebuie să fie vizibil cine este moștenitorul și cine acționează pentru el.

Codul civil, art. 39–43, 104–107 și 110; Legea nr. 36/1995, art. 106 alin. (5).Portalul LegislativPortalul Legislativ

Înalta Curte a stabilit prin Decizia nr. 58/2024 că acceptarea expresă a moștenirii de către un minor lipsit de capacitate de exercițiu este act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă. Dacă reprezentantul este părintele, nu se constituie consiliu de familie; pentru tutore, art. 144 reglementează și avizul consiliului de familie, dacă acesta este constituit.

Dispozitivul privește acceptarea expresă a minorului lipsit de capacitate. Nu extinde automat aceeași soluție la minorul cu capacitate restrânsă sau la orice act făcut în administrarea moștenirii.

Decizia ICCJ nr. 58/2024, dispozitiv; Codul civil, art. 43 alin. (3), 124 alin. (2), 144 alin. (2), 502 și 1108 alin. (2).Înalta Curte de Casație și Justiție / Portalul LegislativPortalul Legislativ

Art. 41 alin. (3) permite minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă să facă singur acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare a unor liberalități fără sarcini. Această excepție privește acceptarea, nu toate actele ulterioare asupra bunurilor moștenite.

Decizia ICCJ nr. 58/2024 soluționează expres ipoteza minorului lipsit de capacitate. Pentru minorul cu capacitate restrânsă, notează vârsta la data fiecărui act și separă acceptarea de renunțare, partaj, înstrăinare ori grevare, care se verifică după regulile proprii.

Codul civil, art. 41 și 144; Decizia ICCJ nr. 58/2024, dispozitiv.Portalul LegislativÎnalta Curte de Casație și Justiție / Portalul Legislativ

Renunțarea la drepturi patrimoniale, partajul și actele de înstrăinare ori grevare nu trebuie tratate ca formalități de dosar. Tutorele respectă art. 144: avizul consiliului de familie, dacă acesta este constituit, și autorizarea instanței de tutelă. Când copilul este ocrotit prin părinți, nu se instituie consiliu de familie; autorizarea instanței rămâne relevantă prin aplicarea corespunzătoare a regulilor tutelei potrivit art. 502.

Cererea către instanța de tutelă trebuie să descrie bunurile, cota copilului, actul propus și folosul ori necesitatea lui. Rezultatul urmărit este o autorizare care corespunde exact actului ce va fi semnat, nu o aprobare generică a întregii succesiuni.

Codul civil, art. 124 alin. (2), 144–146 și 502; Legea nr. 36/1995, art. 106 alin. (5).Portalul LegislativPortalul Legislativ

Conflictul poate apărea când părintele și copilul sunt amândoi moștenitori și propun cote, bunuri ori un partaj care îi avantajează diferit. Simpla rudenie nu dovedește conflictul, dar opoziția concretă de interese nu poate fi ignorată.

Când reprezentantul este împiedicat să încheie actul din cauza intereselor contrare, se numește curator special potrivit cadrului legal. Prezintă notarului și instanței propunerea concretă, valorile și persoanele implicate, pentru ca reprezentarea copilului să fie efectiv independentă.

Codul civil, art. 150 și 502; Legea nr. 36/1995, art. 106 alin. (5).Portalul LegislativPortalul Legislativ

Consilierea judiciară și tutela specială sunt măsuri individualizate. Majorul cu consiliere judiciară are capacitate restrânsă și poate accepta singur moștenirea potrivit art. 41 alin. (3), sub rezerva individualizării făcute de instanță conform art. 168 alin. (4). Hotărârea stabilește categoriile de acte pentru care persoana are nevoie de încuviințare ori de reprezentare.

Depune hotărârea definitivă și documentul care dovedește calitatea ocrotitorului. Verifică fiecare act succesoral prin categoriile din dispozitiv; nu presupune automat nici capacitate deplină, nici lipsă totală de capacitate.

Codul civil, art. 164 și 168–172, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 140/2022.Portalul LegislativPortalul Legislativ

• Acte de identitate și stare civilă pentru copil, reprezentant și defunct.
• Dovada autorității părintești, tutelei, curatelei sau măsurii de ocrotire, după caz.
• Inventarul bunurilor și datoriilor, evaluări și proiectul actului pentru care se cere autorizare.
• Hotărârea instanței de tutelă atunci când legea o cere și, pentru tutore, avizul consiliului de familie dacă acesta este constituit; sub ocrotirea părinților nu se instituie consiliu de familie.
• Declarația ori actul semnat în forma autorizată și certificatul succesoral care consemnează dreptul minorului.

Codul civil, art. 124 alin. (2), 144–150 și 502; Legea nr. 36/1995, art. 103–113; UNNPR, „Succesiuni”.Portalul LegislativPortalul LegislativUniunea Națională a Notarilor Publici din România