Moștenitori, acceptare și renunțare

În lipsa unui testament care produce efecte, rudele sunt chemate în ordinea celor patru clase de mai jos. Ca regulă, dacă moștenește cineva dintr-o clasă mai apropiată, rudele din clasele următoare nu mai primesc.

În aceeași clasă, ruda mai apropiată o înlătură, de regulă, pe cea mai îndepărtată, iar rudele de același grad împart egal. Reprezentarea succesorală este o excepție: în cazurile legii, copiii unui copil decedat ori ai unui frate sau ai unei surori decedate pot lua partea acelei ramuri. Soțul supraviețuitor nu aparține unei clase; el moștenește alături de rudele care vin efectiv.

Arborele se fixează la fiecare deces. Copilul conceput atunci poate avea drepturi dacă se naște viu, iar persoanele decedate în aceeași împrejurare nu se moștenesc reciproc dacă nu se poate dovedi că una a supraviețuit celeilalte. Copilul vitreg nu este descendent legal numai prin căsătoria ori conviețuirea adulților: trebuie verificată filiația, adopția sau un eventual testament.

• Clasa I — descendenți: copiii, nepoții și strănepoții în linie directă.
• Clasa a II-a — părinții și frații ori surorile, împreună cu urmașii fraților sau surorilor, de exemplu nepoții de frate, în limitele legii.
• Clasa a III-a — ascendenți ordinari: bunicii, străbunicii și ceilalți ascendenți.
• Clasa a IV-a — celelalte rude colaterale până la gradul al patrulea inclusiv, de exemplu unchi, mătuși și veri primari.

Codul civil, art. 36, 957 și 963–972.Portalul Legislativ

Fracțiile de mai jos se aplică masei succesorale a persoanei decedate, după lămurirea bunurilor proprii, a părții sale din bunurile comune și a datoriilor. Restul revine rudelor din clasa indicată, după regulile acelei clase. Un testament, donațiile, nedemnitatea, renunțarea sau reprezentarea pot schimba rezultatul concret.

Codul civil, art. 972.Portalul Legislativ

Cota succesorală nu se aplică automat întregii locuințe cumpărate de soți. Mai întâi se lichidează regimul matrimonial și se stabilește ce parte din bunul comun aparținea persoanei decedate. Numai acea parte, împreună cu bunurile proprii și după luarea în calcul a pasivului, intră în masa succesorală.

Contribuția soților nu trebuie presupusă mecanic în orice dosar. Partea proprie a soțului supraviețuitor trebuie stabilită împreună cu moștenitorii chiar dacă soțul renunță la moștenire: renunțarea nu îi înlătură dreptul asupra bunului comun. În procedura notarială, lichidarea se consemnează prin acordul persoanelor ale căror drepturi sunt implicate; dacă există litigiu asupra contribuției, neînțelegerea poate ajunge în instanță.

Codul civil, art. 339, 357 și 954; Legea nr. 36/1995, art. 108–109.Portalul LegislativPortalul Legislativ

În regimul actual, dreptul de opțiune se exercită, ca regulă, într-un an de la deces. Acceptarea poate fi expresă sau tacită. Este tacită când succesibilul face un act pe care nu l-ar putea face decât ca moștenitor; actele de conservare, supraveghere ori administrare provizorie nu înseamnă singure acceptare. De aceea, o cronologie a actelor și documentelor valorează mai mult decât formula generală „m-am ocupat de casă”.

Acceptarea este indivizibilă și consolidează transmiterea moștenirii. În regimul actual, moștenitorii universali și cu titlu universal răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral și proporțional cu cota lor, cu regulile speciale prevăzute de lege. Inventariază activul și pasivul înaintea unei decizii.

Dacă inventarul este cerut înainte de opțiune, art. 1104 poate împiedica împlinirea termenului mai devreme de două luni de la comunicarea procesului-verbal. Ascunderea ori sustragerea cu rea-credință a bunurilor sau ascunderea unei donații supuse raportului ori reducțiunii produce însă acceptarea forțată și sancțiunile art. 1119, inclusiv răspunderea proporțională cu bunurile proprii.

Codul civil, art. 1103–1104, 1106–1110, 1114 și 1119; Decizia ICCJ nr. 58/2024.Portalul LegislativÎnalta Curte de Casație și Justiție / Portalul Legislativ

Renunțarea se face prin declarație autentică și se înscrie în registrul național notarial. Renunțătorul este considerat că nu a fost niciodată moștenitor, iar partea se redistribuie potrivit regulilor moștenirii aplicabile. Nu poți dirija printr-o renunțare pură partea direct către un anumit frate sau copil.

O operațiune descrisă informal ca „renunțare în favoarea cuiva” poate avea juridic alt sens, inclusiv acceptarea urmată de transmiterea drepturilor. Efectele, costurile și formalitățile sunt atunci diferite. Prezintă notarului rezultatul urmărit și orice act deja semnat înainte de a folosi această formulă.

Copiii renunțătorului nu îl reprezintă automat. Ei pot ajunge la moștenire în nume propriu numai dacă ordinea clasei și gradului îi cheamă după toate renunțările. Creditorul personal prejudiciat printr-o renunțare frauduloasă o poate ataca în trei luni de la cunoaștere, dar numai în privința sa și în limita creanței.

Codul civil, art. 964–969, 1108, 1110 lit. c), 1120–1123; UNNPR, „Succesiuni”.Portalul LegislativUniunea Națională a Notarilor Publici din România

Moștenirii i se aplică legea în vigoare la data deschiderii ei. Pentru un deces anterior datei de 1 octombrie 2011 se verifică vechiul Cod civil, care prevedea, ca regulă, un termen de șase luni pentru acceptare. Deschiderea dosarului astăzi nu transformă acel termen în termenul actual de un an.

Regimul vechi distingea acceptarea pură și simplă de acceptarea sub beneficiu de inventar. Existența declarației și a inventarului putea schimba expunerea la datoriile moștenirii, astfel că regula actuală a răspunderii numai cu bunurile succesorale nu trebuie proiectată automat asupra unui deces vechi.

Dacă există mai multe decese, construiește o cronologie separată pentru fiecare persoană: data decesului, rudele chemate atunci și actele de acceptare ori renunțare. O singură casă poate ajunge într-un dosar cu mai multe moșteniri supuse unor regimuri diferite.

Legea nr. 71/2011, art. 91; vechiul Cod civil, art. 685 și 700–714; Decizia CCR nr. 247/2017.Portalul LegislativPortalul LegislativCurtea Constituțională / Portalul Legislativ