Testamente și rezerva succesorală

Nu scrie pe document, nu îl completa și nu îl desprinde de anexele ori plicul în care a fost găsit. Păstrează originalul și fotografiază separat starea lui pentru evidența familiei. Spune notarului care instrumentează succesiunea că există testamentul și prezintă toate versiunile găsite, chiar dacă una pare mai nouă.

Notarul verifică registrele notariale și actele dosarului. Testamentul olograf este deschis, vizat spre neschimbare și supus validării; persoanele ale căror drepturi sunt afectate sunt citate potrivit procedurii. Până la lămurirea formei, revocărilor, masei și rezervei, evită să împarți bunurile numai după lectura informală a foii.

Dacă certificatul de moștenitor a fost deja emis, testamentul care schimbă titularii sau cotele nu se tratează ca un simplu bun omis. Legea nr. 36/1995 separă certificatul suplimentar pentru bunuri omise, la art. 119, de acordul autentic ori acțiunea în anularea certificatului și stabilirea drepturilor, la art. 120.

Legea nr. 36/1995, art. 104–108 și 119–120; UNNPR, „Succesiuni”.Portalul LegislativUniunea Națională a Notarilor Publici din România

Ambele forme pot produce efecte și ambele rămân revocabile. Diferențele practice țin de întocmire, păstrare și probă. O foaie tipărită și doar semnată nu îndeplinește cerințele testamentului olograf.

Codul civil, art. 1034 și 1040–1046; UNNPR, „Succesiuni”.Portalul LegislativUniunea Națională a Notarilor Publici din România

Rezervatari sunt soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați, adică părinții. Pentru fiecare dintre ei, rezerva este jumătate din cota legală pe care ar fi primit-o în lipsa liberalităților și a dezmoștenirilor. Mai întâi se stabilește cine ar veni legal la acea moștenire: de exemplu, părintele nu primește rezervă dacă descendenții îl înlătură de la moștenirea legală.

Rezerva limitează donațiile și legatele, nu orice act făcut în timpul vieții. Calculul pornește de la activul brut, scade datoriile și apoi reunește fictiv donațiile în condițiile și la valorile prevăzute de lege. Partea rămasă după rezerve este cotitatea disponibilă.

Codul civil, art. 1086–1091.Portalul Legislativ

Reunirea fictivă a donațiilor este mai întâi o operațiune de calcul pentru masa folosită la stabilirea rezervei; nu înseamnă că toate bunurile donate se întorc fizic. Reducțiunea intervine, la cererea persoanelor îndreptățite, când liberalitățile depășesc cotitatea disponibilă și trebuie întregită rezerva.

Raportul donațiilor urmărește egalitatea prevăzută de lege între descendenții și soțul supraviețuitor care vin împreună la moștenirea legală, pentru donațiile supuse raportului. O scutire de raport nu înlătură verificarea rezervei. Adună actul fiecărei donații, beneficiarul, obiectul, data, scutirea invocată și datele de evaluare.

Codul civil, art. 1091–1097 și 1146–1154.Portalul Legislativ

Separă motivele posibile: lipsa formei cerute, lipsa discernământului ori consimțământ viciat, nerecunoașterea scrisului sau semnăturii, existența unui act revocator, interpretarea unei clauze și încălcarea rezervei. Fiecare cere alte dovezi; simplul dezacord cu alegerea testatorului nu dovedește nulitatea.

Predă notarului originalele, actele medicale relevante, mostrele de scris, actele donațiilor și evaluările, după problema invocată. Dacă părțile contestă drepturile și nu ajung la acord, notarul consemnează neînțelegerea și poate suspenda procedura, iar instanța soluționează litigiul. Reducerea liberalităților poate fi făcută notarial când există acordul tuturor moștenitorilor.

Codul civil, art. 1038–1039, 1050–1053 și 1092–1097; Legea nr. 36/1995, art. 109 și 115.Portalul LegislativPortalul Legislativ