Bunuri, datorii și partaj

Fă un tabel de lucru cu active și obligații: pentru fiecare imobil, cont, vehicul, investiție sau participație notează titularul din acte, documentul găsit, instituția care ține evidența și orice datorie ori garanție legată de el. Separă valoarea brută a bunurilor de pasiv; împărțirea se pregătește după ce sunt identificate și creanțele, datoriile și cheltuielile care trebuie lămurite.

Inventarul succesoral poate fixa bunurile găsite, starea și valoarea lor la momentul inventarierii, dar nu este o căutare automată în toate bazele de date. Dă notarului indiciile pe care le ai și cere demersul potrivit fiecărei instituții. Păstrează răspunsurile negative: arată ce s-a verificat și la ce dată.

• Active: proprietăți, bani, creanțe, vehicule, investiții, părți sociale și alte drepturi patrimoniale.
• Pasiv: credite, taxe, garanții, facturi și cheltuieli legate de conservarea ori administrarea bunurilor.
• Probe: acte de proprietate, extrase, contracte, corespondență și identificatori precum IBAN, număr cadastral, VIN sau CUI.
• Situație: bun propriu al persoanei decedate, bun comun cu soțul ori bun deja deținut în coproprietate cu altcineva.

Legea nr. 36/1995, art. 104–108 și 120–122; Codul civil, art. 1114–1118.Portalul LegislativPortalul Legislativ

Dacă un bun era proprietatea exclusivă a persoanei decedate, el poate intra integral în masa succesorală. Dacă era deja deținut în cote cu alt proprietar, intră numai cota persoanei decedate. Dacă a fost dobândit în timpul comunității legale a soților, se lămurește mai întâi lichidarea regimului matrimonial; moștenirea se calculează apoi asupra părții care îi revine persoanei decedate.

Nu porni mecanic de la ideea că soțul supraviețuitor „are jumătate” în orice bun. Contează data și modul dobândirii, regimul matrimonial, existența unei convenții și contribuția stabilită potrivit legii. Un bun primit de persoana decedată prin moștenire sau donație poate fi bun propriu, cu excepțiile prevăzute de act și de lege.

Codul civil, art. 339–343 și 355; Legea nr. 36/1995, art. 108 alin. (2).Portalul LegislativPortalul Legislativ

Lista de mai jos este un traseu de lucru, nu o listă universală de acte. Instituția poate cere originalul, o copie certificată, un formular propriu sau documente suplimentare. Cere cerințele actuale înainte de depunere și verifică documentul final, nu doar dovada că ai trimis cererea.

Legea nr. 7/1996; OUG nr. 99/2006, art. 113; Ordinul MAI nr. 181/2024; Normele ASF nr. 27/2017 și 28/2017; Depozitarul Central — servicii pentru moștenitori; Legea nr. 31/1990, art. 202–203; ONRC — transmiterea părților sociale.Portalul LegislativPortalul LegislativMinisterul Afacerilor Interne / Portalul LegislativAutoritatea de Supraveghere Financiară / Portalul LegislativAutoritatea de Supraveghere Financiară / Portalul LegislativDepozitarul CentralDepozitarul CentralPortalul LegislativOficiul Național al Registrului Comerțului

Certificatul de moștenitor dovedește cine moștenește, cotele și drepturile asupra bunurilor cuprinse în el. Înscrierea ori operațiunea făcută la OCPI, bancă, serviciul de înmatriculări, administratorul fondului, Depozitarul Central sau ONRC actualizează evidența și permite valorificarea dreptului potrivit regulilor acelui activ. Niciuna dintre aceste operațiuni nu îi atribuie singură unui moștenitor un bun care aparține încă tuturor în cote.

Partajul stabilește lotul fiecăruia: bunuri în natură, atribuirea unui bun cu sultă sau vânzarea și împărțirea prețului, după caz. În regimul actual, regula generală leagă proprietatea exclusivă de data stabilită în actul de partaj, fără a putea preceda încheierea lui, ori de rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru un imobil există însă o condiție în plus: efectele juridice ale partajului se produc numai după înscrierea actului autentic sau a hotărârii definitive în cartea funciară.

Convențiilor de partaj încheiate după intrarea în vigoare a actualului Cod civil li se aplică art. 669–686. Pentru un partaj ori un act mai vechi, verifică legea aplicabilă datei lui și regulile tranzitorii de carte funciară înainte să stabilești momentul efectelor. După partaj, actualizează separat evidența fiecărui bun.

Codul civil, art. 676 și 680, art. 1143–1144; Legea nr. 36/1995, art. 113 și 116; Legea nr. 7/1996, art. 35; Legea nr. 71/2011, art. 66 și 76–77.Portalul LegislativPortalul LegislativPortalul LegislativPortalul Legislativ

Cota succesorală nu rezervă o cameră, mașina ori banii dintr-un anumit cont. Stabiliți în scris cine folosește fiecare bun, cine păstrează cheile și documentele, cine încasează chirii sau alte venituri și cum se aprobă reparațiile. Folosirea exclusivă împotriva voinței celorlalți poate duce la despăgubiri, dar existența și cuantumul lor depind de faptele dovedite.

Țineți un registru simplu cu data, suma, scopul, plătitorul și dovada pentru taxe, asigurări, utilități, reparații și venituri. Beneficiile și sarcinile coproprietății se repartizează, ca regulă, proporțional cu cotele; actele de conservare, administrare și dispoziție au însă reguli diferite. Pentru o vânzare, închiriere sau lucrare importantă, clarificați înainte cine trebuie să consimtă.

Codul civil, art. 635–641 și 677.Portalul Legislativ

Nu trata automat bunul ca fiind deja cuprins în certificat. Obține întâi dovada titularului și identificarea exactă a activului, apoi compară-le cu masa succesorală descrisă în certificat. Dacă bunul a fost omis, cu acordul tuturor moștenitorilor notarul poate relua procedura și poate elibera un certificat de moștenitor suplimentar.

Dacă nu există acord asupra apartenenței bunului, asupra cotelor sau asupra persoanelor îndreptățite, notarul nu transformă disputa într-o simplă completare administrativă. Cere să fie consemnat clar punctul contestat și verifică traseul judiciar aplicabil. După certificatul suplimentar, urmează formalitatea proprie bunului din matricea de mai sus.

Legea nr. 36/1995, art. 109 și 119.Portalul Legislativ